Back

Proiect emietere acord de mediu pentru proiectul "Asistenta tehnica pentru elaborarea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de executie si documentatiei de atribuire pentru varianta de ocolire Stei, Alesd Sud si Nord-Varianta de ocolire Alesd "

                           PROIECT ACORD   DE    MEDIU

                         Nr.        din   .2010 

Ca urmare a cererii adresate de  C.N.A.D.N.R cu sediul în Bucuresti, B-dul Dinicu Golescu nr. 8,  prin INOCSA Ingenieria, SL Madrid Sucursala Bucuresti, înregistrată  la  APM  Bihor  cu  nr. 4094/08.04.2010,

în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, se emite:

                                                             ACORD    DE    MEDIU

                                Pentru proiectul:   Asistenta tehnica pentru elaborarea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de executie si documentatiei de atribuire pentru varianta de ocolire Stei, Alesd Sud si Nord-Varianta de ocolire Alesd 

                          amplasament:  intravilanul si etravilanul orasului Alesd, comunelor Auseu, Magesti, Astileu, Lugasu de Jos, jud. Bihor

 în scopulstabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului

 care prevede:

I.Descrierea proiectului:

Traseul variantei ocolitoare se desfasoara astfel :

VOAN se desprinde din DN1 la kilometrul 585+275 si se desfasoara pe partea dreapta a DN1 urmand sa se finalizeze la kilometrul 4+350 pe DN1H.

Traseul acestei alternative se desfasoara astfel :

Dupa desprinderea din DN1, traseul se desfasoara pe partea dreapta a DN1 la baza dealurilor din apropiere pe circa 1.0 km. In continuare traseul urca pe dealul Culmea Dumbravei dupa care traverseaza Valea Morii printr-un viaduct continuand apoi spre DN1H urmand ca la kilometrul 4+350 al DN1H sa revina in acesta.

Lungimea acestei alternative este de 7,695 km si este caracterizata de urmatoarele elemente geometrice :

 

INDICATORI

 

U.M.

Alternativa VOAN1

Lungime traseu

km

7.695

Lungimi poduri

km

0.922

Lungimi drum

km

7.414

Cota maxima pe varianta

m

330

Lungimi pe declivitati

sub 3%

km

4.84

3% - 4%

km

0.00

4% - 5%

km

2.2

> 5%

km

1.292

Lungimi pe viteze

60 km/h

 

0.35

80km/h

 

7.986

Noduri rutiere

buc

1

 

VOAS se desprinde din DN1 la kilometrul 585+275 si se desfasoara pe partea stanga a DN1 la aproximativ 750m de Raul Crisu Repede urmand ca la kilometrul 592+800 sa revina in DN1.

Traseul acestei alternative se desfasoara astfel :

Dupa desprinderea din DN1, traseul traverseaza Raul Crisu Repede, apoi printr-o curba la dreapta se inscrie pe un aliniament paralel cu Raul Crisu Repede.

De a lungul acestui aliniament traseul se intersecteaza cu DC170 si apoi cu DJ764. Inainte de intersectia cu acest drum se traverseaza un canal care se scurge in Raul Crisu Repede. Dupa traversarea DJ764 traseul se continua paralel cu Raul Crisu Repede urmand ca dupa aproximativ 500m sa vireze la dreapta printr-o curba si sa continue spre revenirea la DN1. Pe aceasta portiune traseul traverseaza din nou Raul Crisu Repede incadrat de doua diguri.

Lungimea acestei alternative este de 9,143 km si este caracterizata de urmatoarele elemente geometrice :

 

 

INDICATORI

 

U.M.

Alternativa VOAS1

Lungime traseu

km

9.144

Lungimi poduri

km

1.201

Lungimi drum

km

7.784

Cota maxima pe varianta

m

245

Lungimi pe declivitati

sub 3%

km

8.98

3% - 4%

km

0.00

4% - 5%

km

0.00

> 5%

km

0.00

Lungimi pe viteze

80km/h

 

8.985

Noduri rutiere

buc

3

 

Lucrarile propuse:

  • Colectarea si evacuarea apelor

Colectarea apelor pluviale de pe platforma drumului

Apele pluviale se colecteaza in santuri amplasate la piciorul taluzului in rambleu sau la marginea acostamentului in debleu.

Apele pluviale se scurg de pe platforma pe taluzele rambleelor pana la santul de la baza acestuia. Cand rambleele sunt mai mari de trei metrii, la marginea acostamentelor se prevad rigole de acostament care colecteaza apele de pe platforma si prin intermediul casiurilor de pe taluze apele sunt debusate in santurile de la nivelul terenului. La baza casiului, in lungul santului, se prevad difuzoare de preintampinarea saltului hidraulic.

. Pentru protectia solului si al vegetatiei apele pluviale de pe platforma drumului vor fi colectate si dirijate catre zone de decantarea grasimilor si a uleiurilor.

Colectarea apelor pluviale de pe taluzele naturale

Apele pluviale care se scurg pe suprafetele naturale avand pante catre piciorul rambleelor drumului se vor colecta prin intermediul santurilor amplasate la piciorul taluzului pentru preintampinarea infiltratiilor la baza rambleelor si destabilizarea terasamentelor.

Descarcarea apelor de suprafata

Apele de suprafata, colectate prin intermediul santurilor sunt epurate prin decantoare-deznisipatoare, separatoare de grasimi si sunt apoi debusate in emisari.

Descarcarea apelor de suprafata catre emisari se face prin intermediul unor santuri de diferite pante longitudinale, functie de configuratia morfologica a zonei, si amenajari la capete in vederea unei debusari fara producerea de eroziuni ale solului.

Drenarea apelor de infiltratie in taluzele rambleelor

In principiu, taluzele rambleelor sunt protejate de apele de infiltratie, platforma drumului fiind integral impermeabilizata.

Infiltratiile in corpul rambleelor pot aparea accidental, pe perioada exploatarii, prin degradarea suprafetei de rulare, aparitia fisurilor sau a crapaturilor. Aceste cauze pot aparea din lipsa de intretinere a drumului.

Drenarea apelor freatice

Apele freatice, in zonele unde terenurile au pante generale medii si mari, si nivelul acestora se afla la o adancime relativ mica de terenul natural, se intercepteaza prin intermediul drenurilor longitudinale amplasate in partea amonte a versantilor, sub santul de colectare a apelor de suprafata. Drenurile longitudinale sunt descarcate in general in zone depresionare si zone unde au fost prevazute podete. In cazul imposibilitatii descarcarii in apropierea unui podet si zona depresionara, drenurile longitudinale pot fi descarcate tranversal drumului prin intermediul unor tuburi PVC care subtraverseaza rambleul si se descarca in aval.

Lucrarile de scurgere a apelor constau in principal din urmatoarele:

-santuri pereate

-rigole de acostament si casiuri de descarcare pana la santul de la piciorul taluzului, in cazul rambleelor inalte (H>3.00m), pentru a impiedica scurgerea directa a apelor pluviale pe taluz;

Evacuarea apelor pluviale din santurile sau rigolele drumului s-a prevazut a se face in emisarii existenti (vai, parauri, rauri,etc.), canalele de desecare, sau in cazul in care nu exista emisari, apele se vor descarca in mediu prin intermediul unor bazine de dispersie.

Tipurile de lucrari prevazute inainte de descarcare, pentru epurarea apelor pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostrazii sunt:

-bazine decantoare si separatoare de grasimi

-in cazul in care nu exista emisari, apele se vor descarca dupa epurarea lor, in mediu inconjurator prin intermediul unor bazine de dispersie

In vederea drenarii si evacuarii apelor din sistemul rutier, s-a prevazut prelungirea stratului de balast pana la marginea platformei pentru a permite apelor infiltrate in fundatie descarcarea pe taluzuri sau in dispozitivele de scurgere din lungul drumului.

Pentru trecerea apelor pe sub drum s-au prevazut podete cu lumina de 2.00 m - 5.00 m. Acestea au fost prevazute amenajari amonte si aval.

  • Restabilire legaturi

In situatia in care sunt intersectate drumuri, altele decat cele clasificate (DN, DJ, DC), si continuitatea acestora este intrerupta de noul drum (varianta ocolitoare) a fost proiectata restabilirea legaturii prin devierea drumului existent pana la o deschidere a unui pod de pe varianta sau pana la un podet sau, in situatii exceptionale in care proiectarea restabilirii implica costuri suplimentare mari, s-a realizat amenajarea unei intersectii la nivel.

Structura rutiera va fi realizata din 25 cm de balast.

Intersectii cu drumurile publice

Pe varianta ocolitoare Alesd Nord nu au fost intersectate drumuri nationale, drumuri judetene sau drumuri comunale.Pe varianta ocolitoare Alesd Sud au fost amenajate urmatoarele intersectii:

 

DJ764

la km 6+150

DC171

la km 3+450

 

 

  • Intersectii cu calea ferata

Nu sunt intersectii cu calea ferata pe traseul variantei ocolitoare.

  • Parcaje si statii autobuz

In zona kilometrului 1+720 dreapta si 2+200 stanga, au fost prevazute 2 parcări pentru odihnă conform reglementărilor în vigoare: “Ordin pentru aprobarea Reglementării tehnice privind proiectarea şi dotarea locurilor de parcare, oprire şi staţionare, aferente drumurilor publice, situate în extravilanul localităţilor” (Ordinul MTCT nr. 2264/2004). Aceste parcari sunt caracterizate de suprafete mari de minim 4000 mp, dotare cu grupuri sanitare, dotare cu utilitati. De asemenea, acestea sunt separate de banda curenta printr-un separator fizic.

Traseul dezoltandu-se in mediu extraurban nu a fost necesara amenajarea statiilor de autobuz.

  • Lucrari de poduri

Sunt prevazute urmatoarele constructii:

 

 

Nr.

Tip

Obstacol

km

Nr deschideri

Lungime

crt.

structura

(m)

1

Viaduct

VFN

3+162

10

412.10

2

Viaduct

Valea Morii

4+873

8

202.38

3

Viaduct

Valea Sipot

5+275

3

127.40

4

Viaduct

VFN

6+479

1

57.20

5

Pod

p. Pestis & DN1H

7+435

4

95.83

6

Pod

p. Pestis

0+106

2

62.74

7

Pod

p. Pestis

0+082

2

64.22

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr.

Tip

Alternativa

Obstacol

km

Nr deschideri

Lungime

crt.

structura

(m)

1

Pod

VOAS1

r. Crisul Repede

0+500

5

207.60

2

Pod

VOAS1

p. Dobrinesti

0+952

1

47.20

3

Pod

VOAS1

r. Crisul Repede & DJ 764

6+908

42

1698.21

4

Pasaj

VOAS1

DN1

8+733

3

78.33

  

  • Lucrari hidrotehnice
  • -Protecţie taluz cu pereu din dale de beton

    -Protecţie cu saltele din gabioane

    -Praguri de fund îngropate

    -Corecţii albii

    -Reprofilare albii

    • Lucrari de siguranta circulatiei si semnalizare orizontala si verticala la terminarea lucrarilor
    • Lucrari de semnalizare pe perioada executiei lucrarilor
    • Lucrari de mutare si protejare a retelelor si instalatiilor existente (linii electrice,  linii telefonice, RDS, retele de apa, retele de canalizare, retele de gaz)
    • Organizarea de santier

                Organizatia de santier in ansamblul sau este responsabilitatea Antreprenorului General. Se va amplasa in in proximitatea unei aglomerari urbane si va cuprinde barăcile necesare desfăşurării procesului de execuţie, spaţii de depozitare a materialelor, precum şi spaţiul pentru utilaje şi autovehicule, iar la accesul în incintă se va amplasa un panou cu toate datele de recunoaştere ale obiectivului, durata de executie, etc. Incinta va fi delimitată prin împrejmuire cu gard realizat din stâlpi şi panouri metalice. La terminarea lucrărilor, constructorul va dezafecta zona organizării de şantier, readucându-se terenul la starea iniţială.

              II. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului :

    · proiectul se regăseste în strategia adoptată de către Consiliul Judetean Bihor

    care a emis Certificatul de urbanism nr. 59/02.03.2010 ;

    · Autoritătile care au participat la sedintele colectivului de analiză tehnică nu au exprimat

    puncte de vedere cu privire la informatiile prezentate de titularul proiectului în etapele

    procedurii care să conducă la respingerea solicitării acordului de mediu;

    · motivele/criteriile pe baza cărora s-a ales alternativa sunt cele tehnico-economice si

    protectia factorilor de mediu;

    · respectarea cerintelor comunitare transpuse în legislatia natională;

    · cum răspunde/respectă obiectivele de protectia mediului din zonă pe aer, apa, sol etc.;

    · raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului relevă că proiectul nu

    afectează în mod negativ integritatea siturilor  Natura 2000, respectându-se astfel Hotărârea nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului;

    · studiul de evaluare a impactului asupra mediului a identificat măsurile de reducere la

    minim a posibilelor impacturi negative generate de proiect asupra mediului.

     

    III. Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului:

     Factorul de mediu apă

     Perioada de constructie

    În perioada lucrărilor de contrucţie, pentru a reduce impactul asupra ecosistemelor acvatice, se vor lua urmatoarele masuri:

    ·       materialul solid, rezultat in urma lucrarilor pregatitoare, va fi depozitat in afara zonei de lucru pentru a nu afecta scurgerea libera a apelor de suprafata;

    ·       amenajarea de platforme de depozitare temporară/permanentă de materiale de construcţie şi inconjurarea lor cu şanţuri de gardă (santuri de retentie) pentru a preveni antrenarea materialelor de construcţie de apele pluviale si curatarea periodica a acestor şanţuri de materialul antrenat de precipitatii si evitarea colmatarii lor;

    ·       santurile, rigolele si casiurile prevazute, ce trebuie sa preia apele meteorice si sa le canalizeze catre podete si poduri, se vor dimensiona astfel incat sa asigure o drenare corecta a caii de rulare si de a evita inundarea acesteia;

    ·       se vor asigura drumuri de acces la lucrari, care sa traverseze cat mai putin cursurile de apa, pentru asigurarea curgerii normale a apelor de suprafata;

    ·       evitarea provocării unor modificări de adâncime sau debit al apei, prin săparea de gropi sau depozitarea de materiale şi balast în albiile apelor;

    ·       pe perioada de executie a lucrarilor de constructie, se interzice extractia de nisip si pietris din albia minora a cursurilor de apa, fara avizul autoritatii competente pentru gospodarirea apelor;

    ·       pentru punerea in siguranta a lucrarilor de arta (poduri, pasaje şi podeţe) se vor lua masuri de asigurare a stabilitatii albiei si a malurilor din zona acestora;

    ·       dupa executarea lucrarilor, constructorul are obligatia sa curete albiile cursurilor de apa de materialele ramase pentru a nu obtura sectiunea de scurgere;

    ·       apele uzate provenite din spălarea utilajelor vor fi colectate în canale şi decantate înainte de evacuare, iar sedimentul va fi pompat şi transportat staţii de epurare;

    ·       se interzice adăugarea de substanţe chimice sau materiale biogene, organice sau toxice, pentru spălarea utilajelor folosite pentru lucrări;

    ·       se interzice pierderea de materiale (mai ales lapte de ciment) care ar putea spori alcalinitatea apei;

    ·       se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea utilajelor in albia cursurilor de apa;

    ·       se interzice descarcarea deseurilor de orice tip, inclusiv deseuri din constructie, in cursurile de apa, canale de desecare sau zone depresionare;

    ·       se interzice spalarea vehiculelor langa cursurile de apa, canale de irigatii-desecare;

    ·       beneficiarul este obligat sa asigure sectiunea optima de scurgere a apelor in limita a doua lungimi ale lucrarii de arta in albia majora, in amonte, si in limita unei lungimi a lucrarii de arta in albia minora, in aval, pentru a respecta parametrii avizati;

    ·       dotarea organizării de şantier cu toalete ecologice sau cu un sistem adecvat de epurare a apelor uzate, tehnologice şi menajere, înainte ca acestea să ajungă în apele de suprafaţă;

    ·       se vor respecta zonele de protectie sanitara ale surselor de alimentare cu apa subterana sau de suprafata;

    ·       se vor lua masuri de protectie speciale a apelor de suprafata si subterane din zonele de protectie sanitara, pentru a preveni eventualele contaminari prin infiltratii sau scurgeri;

    ·       este interzisa degradarea albiei si malurilor pe parcursul executiei lucrărilor;

    ·       se vor lua toate masurile necesare pentru apararea obiectivelor socio – economice si terenurilor riverane impotriva inundatiilor, atat pe parcursul executiei cat si pe parcursul operării;

    ·       executia lucrarilor nu va pune in pericol lucrarile existente in albia si malurile cursurilor de apa precum si executia altor lucrari hidrotehnice, necesare in viitor;

    ·       alimentarea cu apa pentru executia lucrarilor, in cazul in care nu poate asigurata prin racordarea la retelele existente, se va realiza din surse proprii prin pompare din puturi; forarea si exploatarea resurselor de ape subterane, se va face numai în baza avizului de gospodărire a apelor emis de Direc?ia Apelor Crişuri;

    ·       pentru apele uzate, rezultate din instalaţiile de pe şantier, se vor respecta prevederile NTPA – 001, în cazul în care acestea vor fi evacuate după epurare într-un curs de apă din zona;

    ·       pentru apele uzate, rezultate din instalaţiile de pe şantier, evacuate în sistemul de canalizare al unei localităţi învecinate se vor respecta prevederile NTPA – 002;

    ·       dacă, după epurare, apele uzate vor fi evacuate pe terenurile învecinate, limitele ce trebuie respectate vor fi cele din STAS 9450 – 88 “Condiţii tehnice de calitate a apei pentru irigarea culturilor agricole”.

    ·       se interzice aportul de ape in mediul subteran (puturi absorbante), chiar si dupa preepurare;

    ·       beneficiarul are obligatia ca inainte de inceperea executiei lucrarilor sa solicte si sa obtina "Permisul de traversare" a lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 782/1999;

    ·       in timpul executiei lucrarilor se va incheia un protocol cu SGA Oradea pentru furnizarea de date hidrometeorologice - avertizari, niveluri ale cursului de apa pe care se lucreaza, pentru prevenirea afectarii lucrarilor in caz de fenomene periculoase;

    ·       punerea in functiune si exploatare a lucrarilor construite pe ape si care au legatura cu apele, inclusiv a eventualelor foraje de alimentare cu apa se vor face numai pe baza Autorizatiei de gospodarire a apelor.

    De asemenea, se vor construi podeţe cu o suprafaţă de evacuare suficientă pentru a nu perturba curgerea în canalele de scurgere. Aproape toate podeţele sunt amplasate pe canale activate de precipitaţii, astfel că construcţia platformei nu va pune probleme reţelei hidrografice naturale.

    Se recomandă amplasarea organizării de şantier in proximitatea unei aglomerari urbane, în zona unei viitoare parcări de pe traseul viitoarei varainte ocolitoare (ampele amplasate la km 18+300 – pe partea stanga si dreapta a drumului). Se recomanda totodată pastrarea unei distante minime de 250m fata de zonele rezidentiale.

    Perioada de exploatare şi întreţinere

    ·       apa provenită de pe platformele drumurilor va fi colectată în şanţurile laterale ale şoselei; inainte de evacuarea scurgerilor in cursurile de apa, se va realiza o sedimentare la viteze de curgere sub 0,2-0,3m/s, care să asigure decantarea particulelor solide transportate de aceste ape si o calitate corespunzatoare a apelor care intra în albia naturala a raurilor;

    ·       se vor mentine in perfecta stare de functionare lucrarile de colectare si drenare a apelor pluviale, prin curăţarea periodică a nămolului, precum si bazinele de decantare/separare produse petroliere;

    ·       namolul colectat periodic din şanţuri (asimilabil deseurilor menajere) va fi transportat la un depozit de deseuri menajere din zonă, de catre societatea care asigura intretinerea drumului;

    ·       platformele aferente parcărilor vor fi construite cu pante care sa asigure scurgerea si colectarea apelor meteorice si vor fi echipate cu bazine de decantare – separare;

    ·       apele uzate menajere de la toaletele din parcările de pe traseu, sunt colectate în fose septice hidroizolate, şi vor fi vidanjate periodic de către operatorul de salubritate din zona;

    ·       in funcţie de poziţia deversorului, apele pluviale epurate pot fi evacuate in cursuri de apă naturale (cu respectarea prevederilor NTPA-001 şi a condiţiilor impuse de Administraţia Naţională “Apele Române”) sau in canale de irigaţii-desecare (cu respectarea prevederilor STAS 4706/88). Se interzice aportul de ape pluviale sau fecaloid-menajere in mediul subteran (puturi absorbante).

    Factorul de mediu aer

    Perioada de constructie

    ·           Sursele de emisie caracteristice acestei etape în general nu pot fi controlate prin instalaţii/sisteme pentru captarea şi epurarea aerului poluat. Măsurile specifice vor consta în:

    ·           Măsuri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (în special pământ):

    -stropirea cu apă a platformelor de lucru, a drumurilor de acces şi a suprafeţelor neasfaltate în perioadele lipsite de precipitaţii;

    -spălarea roţilor autovehiculelor la ieşirea din zonele de şantier;

    -evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;

    -limitarea ariilor perturbate din jurul platformelor de lucru;

    -reabilitarea terenurilor perturbate din jurul amplasamentelor, după finalizarea lucrărilor de construcţie.

    ·           Măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanţi generaţi de motoarele autovehiculelor şi utilajelor:

    - utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale căror emisii respectă legislaţia în vigoare;

    - întreţinerea corespunzătoare a motoarelor autovehiculelor şi a utilajelor.

    ·           Sursele de emisie dirijate aferente staţiei de betoane şi staţiei de asfalt vor fi dotate cu sisteme de control al emisiilor de particule.

    Perioada de exploatare şi întreţinere

    Singura măsură aplicabilă este respectarea normelor europene privind calitatea carburanţilor şi de asemenea asigurarea pe plan naţional a existenţei unui parc de autovehicule ce respectă normele de poluare impuse la nivelul anului 2025. Aşa cum s-a precizat în subcapitolul 4.2.2, calculele de emisie de poluanţi s-au realizat în ipoteza existenţei la nivelul anului 2025 a unui parc auto predominant de tip EURO IV şi foarte puţin alcătuit din autovehicule EURO III. În realitate autovehicule dotate cu motoare EURO V, hibride sau funcţionând cu alt tip de carburant nepoluant vor exista în acea perioadă de operare, aşadar ipoteza introdusă la calculul emisiilor ar fi putut conduce la uşoare supraestimări ale acestora.

    Reducerea emisiilor de poluanţi în aer va putea fi realizată şi prin introducerea unor restricţii de viteză în zonele situate în vecinătatea localităţilor, cunoscând fiind faptul că vitezele de rulaj mari conduc la emisii semnificative de poluanţi datorită creşterii consumului de carburant.

    Factorul de mediu sol şi subsol

    Perioada de constructie

    Se recomandă ca platformele organizării de şantier să aibă o suprafaţă de beton sau piatră spartă, stabilizata pentru a împiedica sau reduce infiltraţiile de substanţe poluante în sol şi subsol. Pe de altă parte aceste suprafeţe vor fi prevăzute cu şanţuri de gardă pentru colectarea eventualelor scurgeri, cu debuşarea în başe impermeabilizate din care să se poată colecta lichidele contaminante.

    Tot pentru organizarea de şantier, trebuie avut în vedere ca platformele de întreţinere şi spălare a utilajelor să fie realizate cu pantă astfel încât să asigure colectarea apelor reziduale (rezultate de la spălarea maşinilor), a uleiurilor, a combustibililor, şi apoi introducerea acestora într-un decantor care să fie curăţat periodic, iar depunerile să fie transportate la cea mai apropiată staţie de epurare sau la un depozit de deseuri.

    În incinta organizării de şantier trebuie să se asigure evacuarea apelor pluviale care spala suprafete mari pe care se pot afla diferite substante din eventuale pierderi de material, pentru a se evita formarea baltirilor ce se pot infiltra cu timpul in subsol, poluand solul si panza freatica; evacuarea acestora se poate face in cel mai apropiat emisar numai dupa preepurare

    Apele uzate menajere provenite de la organizarea de şantier trebuie introduse într-o fosă septică care va fi vidanjată periodic şi evacuată la o staţie de epurare din apropiere cu care s-a încheiat în prealabil un contract de servicii.

    Pe de altă parte va fi necesară respectarea următoarelor recomandări:

    ·           interzicerea utilizarii de substante chimice, ierbicide etc, pentru indepartarea vegetatiei în vederea realizării terasamentelor;

    ·           aplicarea de masuri de atenuare pentru prevenirea eroziunii solului şi stabilizarea pantelor: replantarea suprafeţelor decopertate cum ar fi gropile de împrumut, depozitele în aer liber, acolo unde este cazul, cu tratarea finală care implică lucrări de estetica peisajului, precum şi măsuri de control al eroziunii;

    ·           construirea rambleului din material granular cu drenaj liber si prevederea unui sistem de dirijare, colectare si decantare/separare a apelor pluviale;

    ·           refacerea vegetatiei pe taluz prin inierbare pentru rambleu jos si inierbare si plantari de arbusti pentru rambleu inalt şi debleu;

    ·           decopertarile trebuie replantate cat mai curand posibil, in scopul prevenirii eroziunii solului;

    ·           pastrarea si reutilizarea stratului vegetal;

    ·           utilizarea biotehnicilor (plase de geogril spaţial cu vegetaţie reînsămânţată) pentru consolidarea pantelor (zone predispuse la eroziunea solului);

    ·           se vor proteja si acoperi depozitele temporare de sol rezultate in urma lucrarilor de terasamente, iar surplusul va fi imprastiat si depozitat in gropi de imprumut sau in depozite definitive;

    ·           se vor lua masuri speciale de punere in siguranta a depozitelor de pamant in perioada de executie si de stabilizare in conditii de suprainaltare a acestora si asigurarea stabilitatii taluzurilor;

    ·           protecţia şanţurilor de gardă împotriva torentelor, prin introducerea de şicane, anrocamente la capătul podeţelor şi în alte puncte sau pe cursuri de apă rapide bolovani şi/sau gabioane (plasă de sârmă umplută cu piatră) lângă rambleuri sau contraforturi la traversarea râurilor;

    ·           constructorul are obligatia de a reface ecologic terenurile ocupate temporar sau a celor afectate de lucrari sau scurgeri accidentale de substante periculoase;

    ·           terenurile utilizate/ocupate de organizarea de şantier vor fi redate în serviciul public şi privat, prin realizarea de proiecte pe baza planurilor de urbanism ale Consiliilor Locale (refacerea folosinţelor actuale ale solului, refacerea morfologiei iniţiale).

    Constructorul are de asemenea obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate. În acest sens o atenţie specială se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:

    ·           limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate;

    ·           înainte de construirea variantelor de ocolire, solul vegetal va fi excavat şi depozitat într-un depozit special astfel încât, la terminarea lucrărilor, să asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului;

    ·           refacerea structurii solului prin discuire si aşezarea solului vegetal.

    În mod deosebit,  la încheierea etapei de construcţie şi pentru a evita, după închiderea şantierului de construcţie, impactul asupra apei şi solului, va fi important să se prevadă următoarele activităţi de refacere:

    ·           eliminarea deşeurilor, resturilor de construcţii şi materiale de construcţie.

    ·           refacerea morfologiei iniţiale;

    ·           refacerea hidrografiei de suprafaţă;

    ·           refacerea folosinţelor actuale ale solului.

    Perioada de exploatare şi întreţinere

    Principalele măsuri pentru controlul şi prevenirea poluării solului sunt:

    ·           colectarea apelor pluviale in scopul ameliorarii eroziunii solului;

    ·           verificarea periodică şi întreţinerea curentă a sistemelor de colectare, epurare şi evacuare a apelor meteorice;

    ·           verificarea periodică, odată cu recensămintele de trafic, a calităţii solului (pH, metale grele) în zona drumului.

    Biodiversitate

    Perioada de constructie

    Măsurile de reducere/diminuare a impactului, în perioada de construcţie sunt:

    ·        prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate, pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor floristice şi faunistice;

    ·        analizarea amplasamentelor cu arbori maturi in selectarea traseelor de acces pentru minimizarea distrugerii arborilor (prezenţa arbuştilor şi arborilor şi amplasarea specifică a acestora oferă posibilitatea de hrană şi ascunzători pentru diverse specii faunistice);

    ·        îndepărtarea vegetaţiei de tipul arbustilor si arborilor izolati se va realiza numai vara tarziu si toamna pentru a limita impact negativ în perioada de cuibărire;

    ·        refacerea vegetatiei imediat dupa incheierea lucrarilor;

    ·        limitarea defrişărilor de-a lungul cursurilor de apă, în vederea menţinerii conectivităţii coridoarelor de vegetaţie şi reducerii tulburării zonelor de contact dintre două ecosisteme (zone ecotonale), cu precădere a tipului de habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus albadin proximitatea zonelor de traversare a podurilor propuse;

    ·        monitorizarea lucrărilor de construcţie a podurilor peste Crişul Negru şi a lucrărilor hidrotehnice în scopul limitării impactului asupra tipurilor de habitate şi a speciilor Natura 2000;

    ·        prevenirea deteriorării suprafeţelor adiacente în vederea evitării pierderii şi/sau afectării habitatelor floristice şi faunistice indivizilor diferitelor grupe de animale, nevertebrate şi vertebrate din zonele afectate şi limitrofe;

    ·        limitarea compactării solului;

    ·        limitarea dezvoltării de infrastructuri conexe (drumuri de acces, puncte de oprire etc.);

    ·        stropirea cu apă a drumurilor de serviciu şi a platformelor de şantier în perioadele în care condi?iile meteorologice sunt nefavorabile, pentru a diminua emisiile de particule în atmosferă; 

    ·        împrejmuirea cu panouri a zonelor în care se desfăşoară activităţi generatoare de particule sau în care sunt depozitate materiale în vrac;

    ·        folosirea speciilor de plante native şi locale (din zonele adiacente suprafeţelor afectate de construcţie), în vederea renaturării zonelor degradate, în perioada de post-construcţie: trifoi alb (Trifolium repens), trifoi roşu (Trifolium pratense), zâzanie (Lolium perenne), salcie (Salix alba, S. fragilis, S. purpurea), sălcioara (Elaeagnus angustifolia);

    ·        se interzice introducerea de specii invazive;

    ·        refacerea habitatelor afectate (inclusiv în zonele adiacente), la sfârşitul construcţiei;

    ·        evitarea deschiderii de noi balastiere în scopul folosirii nisipului din surse locale;

    ·        depozitarea pământului săpat, a sterilului şi a altor materiale la o distanţă care să nu permită scurgeri accidentale în albia râului Crişul Negru;

    ·        decantarea apelor colectate de pe drum în vederea deversarii lor in cursurile de apa receptoare, fie ele de tipul canale de desecare-irigatii sau cursuri de apa locale;

    ·        curatarea canalelor de irigatii si/sau desecare va fi efectuata vara tarziu si toamna pentru protejarea speciilor de amfibieni existente (in vederea impiedicarii migratiei acestora, in zona canalelor este necesara bararea locală a acestora cu plasă fină, inainte de decolmatare).

    Pe toată perioada realizarii lucrărilor de construc?ie se recomandă monitorizarea periodică a lucrărilor în scopul limitării impactului şi asigurării stării favorabile de conservare pentru toate elementele Natura 2000 identificate în zonă:

    ·        specii apar?inând următoarelor habitate Natura 2000:

    - 92A0 - Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba şi Populus alba;

    - 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);

    - 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin;

    - 40A0* - Tufărişuri subcontinentale peripanonice;

    ·        specii de animale apar?inând re?elei Natura 2000 (Eudontomyzon danfordi, Gobio uranoscopus frici,  Sabanejewia aurata balcanica, Triturus cristatus, Bombina variegata, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Crex crex,  Pernis apivorus, Alcedo atthis, Picus canus, Dryocopus martius, Lululla arborea, Anthus campestris Lanius collurio, Lanius minor).

    Totodată, pentru a preveni poluările acidentale este necesară monitorizarea zonei pe timpul construcţiei, şi în special a lucrărilor de realizare a podurilor şi a lucrărilor hidrotehnice.

    Constructorul are obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate temporar sau afectate şi situate de-a lungul traseului (organizare de şantier, gropi de imprumut). O atenţie specială se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:

    ·        limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate;

    ·        înainte de construirea variantelor de ocolire, solul vegetal va fi excavat şi depozitat într-un depozit special astfel încât, la terminarea lucrărilor, să asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului;

    ·        refacerea structurii solului prin discuire si aşezarea solului vegetal.

    După ce vor fi acoperite cu sol vegetal toate acostamentele noi si terenurile adiacente, afectate de lucrari vor fi insamantate cu gazon (circa 230.000 mp) şi se vor planta 50 de arbori.

    În alegerea speciilor de vegetaţie va trebui să se ţină seama de următoarele indicaţii orientative:

    ·        caracteristicile climatice ale zonei

    ·        coerenţa cu flora şi vegetaţia locală

    ·        conservarea biodiversităţii (nu se vor introduce specii invazive)

    ·        uşurinţa înrădăcinării

    ·        uşurinţa de găsire pe piaţă

    ·        grad redus de întreţinere

    ·        valoare estetică şi naturalistă

    ·        func?ionalitatea structurii

    ·        caracteristicile condiţiilor staţionare

     

    Perioada de exploatare şi întreţinere

    Măsurile de reducere/diminuare a impactului, în perioada de exploatare şi între?inere sunt reprezentate de podeţele, pasajele superioare şi/sau inferioare, podurile şi viaductele care permit trecerea animalelor de pe o parte pe alta a drumului.

    Peisaj

    Perioada de constructie

    Natura modificărilor de topografie printr-un proiect de drum în general este permanentă. Însă impactul asupra peisajului poate fi atenuat în oarecare măsurată prin mascarea cu vegetaţie a structurilor şi un proiect arhitectonic care să integreze structurile în mediul înconjurător. Standardul TEM recomandă ca, ori de câte ori este posibil, efectele vizuale indezirabile asupra împrejurimilor să fie atenuate sau corectate prin implementarea unor măsuri peisagistice adecvate.

    Necesarul de suprafeţe pentru construcţie va trebui planificat astfel încât să se reducă la minim efectele asupra culturilor agricole şi arborilor. Valoarea culturilor pierdute trebuie estimată în funcţie de preţul pieţei. Firma de construcţii va trebui să realizeze refacerea tuturor terenurilor utilizate temporar.

    Perturbările vizibile, ca de exemplu norii de praf din construcţie pot fi atenuate printr-o bună gestionare a şantierului, ca de exemplu stropirea cu apă a suprafeţelor nepavate şi a drumurilor şi punctelor de lucru. Se va realiza stabilizarea solului cu var doar în incinta organizării de şantier. Decopertările trebuie replantate cât mai curând posibil, ceea ce este dezirabil şi în interesul prevenirii eroziunii solului. Terenurile libere îşi vor menţine plantele verzi sau utilizările agricole.

    Constructorul are obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate temporar sau afectate şi situate de-a lungul traseului (organizare de şantier, gropi de imprumut). O atenţie specială se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:

    ·        limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate;

    ·        înainte de construirea variantelor de ocolire, solul vegetal va fi excavat şi depozitat într-un depozit special astfel încât, la terminarea lucrărilor, să asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului;

    ·        refacerea structurii solului prin discuire si aşezarea solului vegetal.

    După ce vor fi acoperite cu sol vegetal toate acostamentele noi si terenurile adiacente, afectate de lucrari vor fi insamantate cu gazon (circa 230.000 mp) şi se vor planta 50 de arbori.

    În alegerea speciilor de vegetaţie va trebui să se ţină seama de următoarele indicaţii orientative:

    ·        caracteristicile climatice ale zonei

    ·        coerenţa cu flora şi vegetaţia locală

    ·        conservarea biodiversităţii (nu se vor introduce specii invazive)

    ·        uşurinţa înrădăcinării

    ·        uşurinţa de găsire pe piaţă

    ·        grad redus de întreţinere

    ·        valoare estetică şi naturalistă

    ·        funcţionalitatea structurii

    ·        caracteristicile condiţiilor staţionare

    Perioada de exploatare şi întreţinere

    Impactul drumului asupra peisajului este atenuat, intr-o oarecare masura, prin mascarea cu vegetaţie a structurilor şi un proiect arhitectonic care să integreze structurile în mediul înconjurător.

    Semănarea de iarbă şi arbuşti va avea efect rapid în acoperirea zonelor de sol decopertat şi a pantelor expuse, dar plantarea de arbori nu va prezenta efecte estetice imediate, având nevoie de circa 10 ani de creştere până la dezvoltarea efectelor de mascare.

    Pe perioada exploatării drumului pentru mentinerea peisajului nou creat se va întreţine proiectul peisagistic implementat (tăiere iarbă, semănare iarbă în zonele în care aceasta nu s-a dezvoltat, toaletare arbusti, plantare arbori şi arbuşti în zonele în care aceştia nu s-au dezvoltat).

    Gospodărirea deşeurilor, a substanţelor toxice şi periculoase

    Perioada de constructie

    Deşeurile menajere vor fi colectate pe bază de contract în pubele speciale amplasate pe

    platformele betonate. Acestea vor fi transportate la depozitele de deşeuri sau la staţiile detransfer ale localităţilor;

    Deşeurile metalice vor fi colectate pe platforme betonate şi valorificate pe bază de contract cu firmele specializate;

    Deşeurile de  materiale de  construcţii vor fi colectate  pe platforme speciale şi vor fi transportate la depozitele de deşeuri sau la staţiile de transfer ale localităţilor
    Uleiurile uzate se vor colecta în  recipienţi  metalici etanşi şi  predaţi  la autorităţile specializate în vederea valorificării acestora prin reciclare

    Vor fi ţinute evidente cu cantităţile valorificate în conformitate cu prevederile HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

    Deşeurile de  lemn vor fi colectate selectiv şi  refolosite în funcţie de dimensiuni şi necesitate;

    In etapa de construire, cât şi în perioada de operare, se vorrespecta prevederile din legislaţia de mediu în vigoare.

    Perioada de exploatare şi întreţinere

    Deseurile specifice transportului rutier precum si deseurile datorate unui comportament neadecvat al participantilor la trafic vor fi colectate prin grija personalului de exploatare intr-un depozit ecologic

     

    IV. Condiţii care trebuie respectate

    -Respectarea legislaţiei privind protecţia mediului în vigoare şi a tuturor condiţiilor impuse prin avizele obţinute;

    -Executarea lucrărilor se face cu respectarea documentaţiei tehnice depuse, precum şi a normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice construirii proiectului;

    Agentia pentru  Protectia  Mediului  Bihor  va fi informata de catre titularul de proiect despre inceperea lucrarilor, stadiul de realizare a obiectivului si va fi invitata de acesta sa participe la receptiile etapizate ale lucrarilor de executie.

      La finalizarea lucrarilor de executie Agentia pentru  Protectia  Mediului  Bihor va efectua un control de specialitate pentru verificarea respectarii tuturor conditiilor impuse prin acordul de mediu

    Titularul de proiect va informa Agentia pentru  Protectia  Mediului  Bihor in termenul cel mai scurt despre orice modificare a datelor din proiect (caracteristici tehnice, amplasament etc.) si orice incident sau accident care afecteaza semnificativ mediul;

     

        V. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată:

      APM Bihor a asigurat si garantat accesul liber la informatie al publicului si participarea acestuia la luarea deciziei in procedura de emitere a acordului de mediu, din punct de vedere al protectiei mediului, astfel:

    · cererea de solicitare a acordului de mediu a fost adusa la cunostinta publicului prin anuntul public, in data de 10.04.2010 in ziarul Jurnal Bihorean si afisarea  la primariile Beius, Stei, Lunca, Rieni, Buntesti, Draganesti, Tarcaia, Finis;

    · documentatia de sustinere a solicitarii a fost accesibila spre consultare de catre public pe toata durata derularii procedurii la sediul APM Bihor;

    -decizia de incadrare a proiectului a fost mediatizat in Jurnalul Bihorean din 24.07.2010 si prin afisare la primariile Beius, Stei, Lunca, Rieni, Buntesti, Draganesti, Tarcaia, Finis;

    · raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru acest proiect a fost postat pe pagina web a APM Bihor incepand cu data 14.10.2010;

    · publicul interesat si-a exprimat opiniile in cadrul sedintelor de dezbatere publica, din data de 15, 16 si 17 noiembrie 2010. Anuntul a fost publicat in data de 15.10.2010 in ziarul Jurnal Bihorean (cu cel putin 20 zile inaintea sedintei), timp in care s-au asteptat observatiile si comentariile publicului cu privire la Raportul Studiului de evaluare a impactului asupra mediului;

    · decizia de emitere a acordului de mediu a fost publicata in data de  11.12.2010 in ziarul Jurnalul Bihorean, si pe pagina web si la avizierul APM Bihor .

     Precizam ca la sesizarile si comentariile din partea publicului titularul a raspuns  conform anexei 15 din procedura.

          În cazul în care proiectul suferă modificări, titularul este obligat să notifice în scris autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă asupra acestor modificări.

        Prezentul acord de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.

        Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz.

        Prezentul acord poate fi contestat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

      

     

                       DIRECTOR EXECUTIV

                     Dr. ing. Ovidiu DĂESCU      


                                                                                 ŞEF SERVICIU REGLEMENTARI

                                                                                                       ing. Daniela ALEXAN

     

     

     

     

     

    Intocmit: ing. Mircea TUDERICIU